Se apropie 9 mai, când Rusia sărbătorește victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Ca în fiecare an, propaganda rusă dă impresia că URSS, statul căreia Rusia îi e succesoare, a câștigat aproape singură războiul.
Ce-i drept, URSS a pierdut între 15 și 20 de milioane de oameni (Rusia pretinde 26.6), dar să nu uităm că, proporțional, Polonia a avut pierderi mai mari raportate la populație. Rolul sovietic în înfrângerea Germaniei e însă mare și de necontestat.
Dar sunt câteva elemente despre care propaganda rusă nu vorbește:
▪︎ O bună parte a celor care au murit era formată din ucraineni. Câteva milioane – între 4.5 și 7, în funcție de surse – au luptat pentru Uniunea Sovietică în război. De altfel, teritoriul Ucrainei de azi, alături de al Belarusului, au fost zonele care au suferit cele mai mari distrugeri.
▪︎ Germania a putut declanşa al Doilea Război Mondial pentru că avea spatele acoperit printr-un celebru pact cu…URSS. Ribbentrop-Molotov îi zice, poate ştiţi că am pierdut Bucovina de Nord, Herţa şi Basarabia.
▪︎ URSS a intrat în război după 2 ani, timp în care țări precum Franța și mai ales Marea Britanie (rămasă singură la un moment dat) au luptat cu naziștii
▪︎ Economia URSS a alimentat timp de 2 ani maşina de război germană care distrugea Europa de Vest, livrând mai ales materii prime. Până când Hitler a avut ideea (neinspirată pentru el) de a ataca şi URSS când nu terminase cu Marea Britanie. Reiau asta: Doi ani în care URSS aproviziona la greu mașina de război criminală care ataca țările europene.
▪︎ URSS a fost stat agresor până să fie atacată de Germania și unul dintre statele care au ruinat securitatea europeană. Trecând peste faptul că ne-a luat nouă teritorii (fără vărsare de sânge pentru că am cedat) prin sus-numitul Pact, a mai și anexat țările baltice. Bașca a mai atacat și Finlanda, cu care a purtat ”Războiul de Iarnă”. Mai mult, la începutul Războiului Mondial, declanșat de invazia germană asupra Poloniei, un al doilea stat a invadat teritoriul polonez. Exact, URSS.
▪︎ O parte din faptul că URSS a putut rezista se datorează SUA, care i-a aprovizionat pe sovietici din 1941 în 1945, pe lângă ce au primit de la Marea Britanie.
O scurtă listă a ce au primit de la americani din 1941 până în 1945:
– 400.000 de camioane şi Jeepuri
– 13.000 de avioane şi 14.000 de tancuri
– 4.5 milioane de tone de mâncare pentru soldaţi
– 15 milioane de cizme militare
– 2.000 de locomotive
– 2.7 milioane tone de combustibil
– 107.000 tone de bumbac
Şi multe, multe altele: Radare, arme, medicamente şi chiar o întreagă fabrică Ford de cauciucuri.
Foarte important, America a ajutat acolo unde Uniunea Sovietică avea dificultăți să producă. A furnizat, spre exemplu, o treime din explozibilii folosiți de URSS în război.
În banii de azi, America a trimis echivalentul a 180 de miliarde de dolari, raportat la un PIB mai mic și la o tehnologie mult mai înapoiată. Stalin ar fi spus ”fără ajutorul american am fi pierdut războiul’‘, conform relatărilor de la Conferința de la Teheran din 1943 și mărturisilor colaboratorului și succesorului lui Stalin, Nikita Hrușciov. ”Mașinile contează, iar America e o țară a mașinilor”, ar fi spus Stalin.
Nimic din toate astea nu apare în marea narațiune rusă despre ”Marele Război de Apărare a Patriei”. Mistificarea istoriei și minciuna prin omisiune sunt, de altfel, printre instrumentele regimului Vladimir Putin. Mentalitatea de ”cetate asediată”, de rezistență eroică și imaginea unui popor bun și pur care, amuzant, pretinde că ”n-a atacat niciodată pe nimeni” sunt esențiale în construirea sentimentului patriotard și militarismului agresiv al Rusiei.